Conform unor izvoare arheologice berea este considerată cea mai veche băutură fermentată, ea începând să fie consumată chiar odată cu cultivarea primelor cereale, în jurul anului 9.500 î.e.n. Dovadă a prezenţei sale din cele mai vechi timpuri în alimentaţia omului stau texte istorice din Egiptul Antic şi Mesopotamia.
Cu un conţinut redus de alcool, datorită proprietăţilor sale nutritive şi a gustului deosebit, berea joacă un rol important în dieta zilnică a omului încă din timpuri străvechi.
În ţara noastră, berea a început să fie asimilată stilului de viaţă al românilor încet-încet, transformarea ei într-un real simbol al interacţiunilor sociale debutând la începutul secolului 19, când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureştiului, o fabrică de bere.
De atunci, o un pahar de bere rece îi acompaniază de cele mai multe ori pe români atunci când iau masa sau când petrec momente plăcute alături de prieteni şi familie.
Ingrediente
Încă din cele mai vechi timpuri, reţeta de fabricare a berii presupune folosirea a patru ingrediente: cereale, hamei, drojdie de bere şi apă.
Cerealele. Deşi cel mai des întâlnită cereală folosită la fabricarea berii este orzul, maeştrii berari, pentru a obţine gustul şi aroma dorite, aleg de multe ori să includă în reţetele de fabricare şi alte cereale: grâu, orez, porumb sau ovăz.
În funcţie de resursele de cereale disponibile într-o anumită zonă geografică, berea poate fi fabricată din orz şi grâu, specifice mai degrabă Europei, până la orez, ingredientul cheie al berii fabricate în Asia.
Indiferent de tipul lor, cerealele rămân o importanta sursa de proteine, lipide şi vitamine, în special cele de tip B şi substanţe minerale.
Hameiul
Hameiul este o plantă căţărătoare perenă, care poate creşte până la 6 metri înălţime. Datorită aportului pe care îl aduce în procesul de fabricare al berii, hameiul este supranumit si "aurul verde" sau "inima berii". El este bogat în răşini şi uleiuri esenţiale, atribute care dau tărie, aromă şi savoare.
Hameiul este o importantă sursă de antioxidanţi şi are rol de conservant natural - cel care conferă berii gustul amărui, acţionând în acelaşi timp ca un conservant natural, scrie beresanatatenutritie.ro.
Drojdia de bere
Drojdia este esenţială în procesul de fabricare a berii pentru că este cea care transformă zaharul din must în alcool şi dioxid de carbon.
Drojdia de bere este totodată o importantă sursă de proteine, aminoacizi esenţiali, toate vitaminele din complexul B, vitaminele D, H, E, enzime, săruri minerale cu conţinut mare de potasiu, fier, calciu, magneziu, fosfor, lipide. Conform unor recente cercetări, drojdia de bere are in alcatuire 16 aminoacizi, 14 minerale şi 17 vitamine.
Apa
Apa reprezinta 93% din compozitia berii. Ea trebuie sa fie pură, ţinând cont de faptul ca apa este cea care permite celorlalte ingrediente să-şi elibereze aromele.
Conţinut caloric
Berea are un conţinut caloric redus, de 43 kcal la 100 ml în cazul berii cu alcool şi de doar 17 kcal la 100 ml în cel al berii fără alcool.
Beneficiile berii
Berea este o sursă de antioxidanţi
Berea conţine antioxidanţi naturali, care pot avea un efect pozitiv asupra sănătăţii. Aceştia au ca sursă malţul (orz), cât şi hameiul, din care este fabricată berea. Cantitatea totală de antioxidanţi din bere depinde de tipul de bere, prin urmare de materiile prime folosite şi de procesul de fabricaţie.
Berea este o sursă bogată de siliciu Berea este o sursă bogată de siliciu care, absorbit prompt de către organism, contribuie la prevenirea apariţiei osteoporozei.
Berea este o sursă de fibre
Datorită conţinutului de orz, unul dintre ingredientele sale, berea poate fi o sursă de fibre solubile.
Berea reduce riscul formării pietrelor la rinichi
Berea conţine câteva minerale esenţiale. Are un conţinut relativ ridicat de potasiu şi un conţinut scăzut de sodiu. Conţine puţin calciu şi este bogată în magneziu, ceea ce ar putea ajuta la protejarea împotriva formării pietrelor la bilă şi la rinichi.
Berea are rolul de a rehidrata organismul dupa efort fizic
Cu un conţinut de 93% apă, berea se caracterizează printr-un efect răcoritor şi reduce senzaţia de sete.
Berea creşte nivelul de "colesterol bun" (colesterol HDL)
Un pahar de bere pe zi poate creşte semnificativ nivelul de colesterol bun.
Berea reduce riscul apariţiei declinului cognitiv
Unele studii indică o reducere de chiar 25% a riscului de declin cognitiv în cazul consumului responsabil de bere Consumul responsabil de bere contribuie la reducea riscului de apariţie a diabetului de tip II.
Berea reduce riscul de apariţie a bolii Parkinson
Berea poate asigura protecţie împotriva bacteriei Helicobacter pylori, cauza apariţiei ulcerului
Berea fără alcool, recomandată mamelor care alăptează
Antioxidanţii din bere se transmit bebeluşului prin intermediul laptelui matern.
Berea fara alcool, o buna varianta de hidratare
Datorită conţinutul mare de apă, de 93%, precum şi a conţinutului caloric mic, de doar 17 kcal la 100 ml, berea fără alcool hidratează organismul.
Berea nu îngraşă
Berea are un conţinut caloric redus, de doar 43 kcal la 100 ml în cazul berii cu alcool şi de 17 kcal la 100 ml în cel al berii fără alcool.
